Gala NoCash | Între tradiție și inovație

Sorin Despot

de Sorin Despot

Dincolo de buzz, de hype și de ambițiile uneori gonflate ale unei industrii emergente, FinTech-ul pare-se că are potențialul de a aprinde spiritele chiar și în cadrul unei gale festive, ba mai mult, în cadrul unei gale create pentru a sărbători reușitele de rang digital ale întregului sector financiar.

Fără îndoială, iminenta directivă europeană de plăți (PSD2) și, în general, legislația pro-open-banking deschid o nouă plajă de oportunități atât pentru banking-ul tradițional, cât și pentru FinTech-uri, însă discuțiile de la Gala NoCash nu au păstrat întotdeauna linia protocolar- împăciuitoare potrivită unei atmosfere festive și, poate, tonul demn de un context care celebrează competiția, cum este acela al unei decernări de premii. 

Dimpotrivă, în puncte cheie, am întâlnit discursuri binișor disruptive și chiar ușurel beligerante. Semne bune? Te invit să apreciezi tu în cele ce urmează.

Scurt disclaimer

Felicitări organizatorilor, partenerilor, membrilor juriului, participanților, câștigătorilor și, mai ales, lui Sergiu Cone, care ține gala aceasta vie de mai bine de un deceniu și jumătate. Pentru a-i cunoaște mai bine, te invit să intri pe site-urile NoCash și NoCashEvents, unde toate detaliile legate de eveniment și de participanții de anul acesta sunt disponibile și mustesc de informații prețioase.

edit_IMG_7284

În fotografie: Sergiu Cone, CEO NoCash

Nu datorez, pe blogul Twispay, aplecarea jurnalistică necesară unui reportaj de presă, așa că nu vreau să dau nume și mă pot feri (slavă harului) de senzaționalism. Cu toate astea, dacă scriam acest articol pentru un jucător din mass media românești, aș fi construit un titlu în jurul metaforei uzitate în cadrul Galei NoCash de un CEO de FinTech românesc pentru a descrie băncile, adică „prădătorii apex” ai pieței financiare: 

Dinozaurii bancari și asteroidul FinTech

În mod tradițional, creșterea în dimensiuni a unei companii, deși poate oferi o excelentă scalabilitate a serviciilor oferite, determină adesea compania să așeze în plan secund un element competitiv major în orișice piață: flexibilitatea; agilitatea; capacitatea de adaptare și transformare. 

financial flexibility

În piețe ai căror parametri prezintă o oarecare constanță și predictibilitate, ori aplecare conservatoare, precum cea bancară, „dinozaurii” corporate prosperă fără probleme, pe când, în piețe uber-dinamice precum IT&C-ul, start-up-uri ultra-progresiste cu resurse financiare liliputane pot răsturna ierarhii de la un trimestru la următorul și pot fonda - o, da! - noi sectoare de business.

Este de înțeles, așadeci, de ce intrarea companiilor cu pedigree IT&C în arena finanțelor și băncilor poate da insomnii board-urilor marilor instituții financiare tradiționale. Riscurile variază - se tot vehiculează - de la reducerea băncilor la simpli operatori „numerici”, biete servicii de utilități plasate în culisele unei piețe dominate de FinTech-uri, până la extincția subită a instituției financiare tradiționale.

Interesant și cuprinzător în acest sens este acest clip realizat de Financial Times, care cadrează, chiar dacă ușor reducționist, situația băncilor în contextul creșterii fulminante a industriei FinTech:

Îngrijorător? Dacă mă-ntrebi pe mine: nici vorbă! Ecosistemul de afaceri financiar-bancar nu este nici pe departe văduvit de flexibilitatea necesară absorbției tehnologiilor emergente și nici nu riscă extincția subită, sau, cel puțin, NU ÎNCĂ. Iată cui trebuie să aducem mulțumiri: 

Visa și MasterCard | Solii de pace și bunăstare

Visa, MasterCard și alte asemenea companii de carduri bancare au depus deja cea mai grea muncă necesară aducerii sectorului financiar - chiar dacă „kicking and screaming” - în era digitală. Totodată, marile câștigătoare ale PSD2, open-banking-ului și, în genere, ale competiției în piața financiară, indiferent de înclinarea balanței către FinTech-uri ori către „dinozauri”, rămân companiile de carduri. 

Privilegiul de a avea în ADN atât tradiția relațiilor cu instituțiile financiare mari, cât și cu companii ce își centrează dezvoltarea pe tehnologii emergente, plasează companiile de carduri într-o poziție fără precedent în lumea finanțelor. O asemenea poziție de putere implică, desigur, o doză zdravănă de responsabilitate, mai ales într-un sector care influențează direct toate celelalte sectoare de business. 

edit_IMG_7894

În fotografie: Elena Ungureanu, director general adjunct pentru România, Visa Europe

Visa și MasterCard sunt și vor rămâne, vreme bună de aici înainte, arbitrii din umbră ai pieței financiar-bancare europene (și nu numai) în era digitală. Nu degeaba, la gala NoCash, companiile de carduri, prin reprezentanții lor, au fost invitate, înainte de toate, să înmâneze premii, semn că jucătorii din piața românească înțeleg foarte bine contextul în care își desfășoară activitatea.

Tradiție vs. inovație | Câteva considerații

Twispay este o companie cu pedigree IT&C și o licență bancară în toată regula. Acest fapt ne-a obligat să ne confruntăm la nivel intern cu zbaterile și dezbaterile pe care le manifestă astăzi întreaga piață financiară din România. IT-ul și Finanțele prezintă configurații de business și management foarte diferite, dar și maniere de marketare fundamental distincte. 

Module de plată

Cum am reușit noi, sub același acoperiș, să împăcăm foamea constantă de inovație inerentă IT-ului cu conservatorismul sobru și eficient al domeniului financiar? Un răspuns revelator vine de la Diana Șomănescu, People Management Associate la Twispay, care, departe de a împlini 30 de ani, dovedește mai mult insight în domeniu decât am întâlnit la lideri de banking și FinTech cu decenii de experiență în CV.

Disciplină interdisciplinară

În articolul său, The Clash of FinTech Leadership Styles | Bureaucratic Vs. Laissez-Faire, Diana cadrează precis provocările de management implicate de întâlnirea sub același acoperiș a celor două domenii și tratează perspective esențiale în ceea ce privește diferențele de leadership și provocările de mediere pan-funcțională ridicate de realitățile de zi cu zi din interiorul unui FinTech.

Deloc surprinzător, multe dintre observațiile ei se potrivesc mănușă întregului sector financiar, astăzi aflat în dilemă, odată cu dezvoltarea accelerată a tehnologiilor digitale și, firește, a domeniului FinTech.

Utilizatorul!

Un alt răspuns pertinent vine de la Vlad Ciureanu, care a susținut prezentarea Twispay în cadrul Galei NoCash. Vlad operează din poziția de Head of Product Design și materializează expertiza sa din UX și design pentru a ne ajuta să păstrăm, în centrul întregii noastre activități, utilizatorul.

edit_IMG_7588

În fotografie: Vlad Ciureanu, Head of Product Design la Twispay

Articolul lui Vlad pe tema eCommerce-ului bazat pe date (data-driven) este unul dintre cele mai citite articole de pe blogul Twispay și oferă insight-uri prețioase și, poate cel mai important, acționabile pentru orice antreprenor care activează în domeniul eCommerce.

Articolul lui Vlad aduce în discuție și tratează cu succes unul dintre elementele distinctive care pun FinTech-ul pe harta industriilor cu potențial megalitic, dar și pe radarul de panică al instituțiilor financiare tradiționale: concentrarea pe experiența utilizatorului. Adevăratul arbitru al pieței, în deceniul ce vine, va fi UTILIZATORUL!

Considerații finale

Departe de mine intenția de a dovedi aroganță, ori, ferească 3D Secure-ul, vreun complex de superioritate, însă Gala NoCash nu a adus surprize în materie de subiecte abordate, de profunzime a tratării acestor subiecte, ori răsturnări de situație spectaculoase. Piața respiră și pare că înaintează mai curând într-o inerție conservatoare, în evidentă expectativă. 

Și poate că e mai bine așa. În definitiv, semnele apropierii unui „asteroid” FinTech pe cerul „dinozaurilor” financiar-bancari se reduc la profețiile ultra-entuziasmate ale câtorva voci înfocate.

Ce va face diferența în anii următori va avea cel mai mult de-a face cu capacitatea companiilor de a integra tehnologii emergente, cu abilitatea lor de a angaja profesioniști pan-disciplinari și, poate mai ales, cu determinarea de a înțelege în detaliu nevoile utilizatorilor, pas cu pas.

Încă ceva: nu există nici un motiv pentru care ar trebui să trecem prin perioada doldora de inovații ce ne paște altfel decât cu zâmbetul pe buze. Într-un final, vorba memei:

pimp my twispay

Semne bune!